ANTIDISCRIMINARE


[H]LGBTQ+UNITED Brașov – ANTIDISCRIMINARE

Vulnerabilitate/ perfecționism

Definiția vulnerabilității din dexonline.ro este următoarea:

Vulnerabil – care poate fi rănit. Care poate fi atacat ușor; care are părți slabe, defectuoase, criticabile.

Pornind de la această definiție, nu este de mirare că plasăm vulnerabilitatea în partea opusă a ceea ce înseamnă a fi puternic. Considerăm că a fi puternic este o obligativitate, ne tensionăm și considerăm că orice emoție este dovadă de slăbiciune. Astfel ne creăm o versiune idealizată a propriei persoane care trebuie să fie perfectă (iar fiecare om are ideea sa legată de perfecțiune).

Ce se întâmplă cu omul de sub acea mască a perfecțiunii?
Cum trăiește acel om care își dorește să fie perfect?
Ce simte omul? Simte ceva sau doar gândește?

Unul dintre cele mai dureroase lucruri de realizat, pentru acest om care poartă masca perfecțiunii, este să își recunoască aspecte care nu sunt cum consideră el că ar trebui să fie. Iar el crede că lucrurile trebuie să fie într-un anumit fel pentru că asta a fost învățat. Orice societate, cultură, familie vine la pachet cu tot felul de valori, credințe și așteptări care transmit acel TREBUIE: trebuie să fii așa, trebuie să te comporți așa, trebuie să simți așa sau să nu simți, trebuie să vezi și să percepi lucrurile așa cum spunem noi. Și desigur că unui om îi este imposibil să îndeplinească toate standardele impuse.

Perfecțiunea este definită ca și credința că dacă arăt perfect, trăiesc perfect, fac lucrurile perfect, atunci pot evita sau minimaliza sentimentele de vină, rușine și critică.

Singurul sentiment acceptabil este fericirea, iar orice altceva este respins, considerat ca fiind negativ și inconfortabil. Ceea ce înseamnă că respingem o mare parte din experiența umană. Ne agățăm de ideea de fericire și dacă simțim orice altceva începem să ne creăm scenarii cum că ceva este în neregulă cu noi, că am eșuat și adăugăm astfel rușine peste suferința pe care o simțim deja.
Uităm sau nu știm să recunoaștem puterea în momentele de vulnerabilitate. Deseori oamenii se simt superiori în fața celui vulnerabil deoarece îl consideră slab. Dar vulnerabilitatea înseamnă să fii TU, să știi ce îți dorești, ce nevoi ai și ce anume te împiedică din a fii tu cu adevărat.

În discursul din 23 aprilie 1910 intitulat “Cetățenia în republică”, citat și sub titlul “Omul în arenă”, Theodor Roosevelt spunea următoarele:

“Important nu e cel ce critică; nici acela care arată cum se împiedică omul puternic sau care spune cum ar putea cel care face un lucru să-l facă mai bine. Lauda i se cuvine celui ce se află în arenă, a cărei față e năclăită de praf, sânge și sudoare; celui ce se luptă cu mult curaj; celui care dă greș iar și iar, pentru că nu există efort fără greșeală și neajunsuri; celui ce se străduiește să înfăptuiască tot ce trebuie înfăptuit; celui ce cunoaște entuziasmul și devotamentul și care se dăruiește unei cauze demne de laudă; celui care, în cele din urmă, cunoaște, în cel mai bun caz, triumful unei mărețe realizări, iar în cel mai rău caz, dacă dă greș, măcar greșește dovedind un curaj fără limite…”

 

Brené Brown: The power of vulnerability – un material excelent de urmărit.

ABONEAZĂ-TE!


[H] BRAȘOV

NEWSLETTER